Etapele diagnosticului anatomopatologic

Etapele diagnosticului anatomopatologic

Pregătirea probei și a lamei este o etapă crucială pentru observarea histologică sau citologică. După ce probă a fost procesată, secționată, inclusă în parafină, și colorată, aceasta poate fi analizată la microscop, urmată de constatările interpretate de un specialist în anatomie patologică.
Analiza microscopică
a celulelor și țesuturilor necesită pregătirea de secțiuni foarte subțiri, de înaltă calitate, montate pe lame de sticlă și colorate corespunzător pentru a demonstra structurile normale și anormale.

Un aspect important în diagnosticul histopatologic o reprezinta pregătirea țesuturilor, inclusiv colorarea. 

Probele de țesut prelevate proaspăt sunt foarte delicate și se pot distorsiona și deteriora cu usurinta. Pentru a putea fi manipulat, testul poate fi înghețat sau fixat în 

parafina. 

Ce tipuri de țesuturi pot fi colorate?

Exista patru tipuri de bază de țesut uman care pot fi colorate și vizualizate în anatomia patologică: epiteliu, țesutul conjunctiv, țesutul muscular și țesutul nervos. Aceste tesuturi au caracteristici comune, însă după colorare arată foarte distinct.

Etapele diagnosticului anatomopatologic

Înainte de a fi supus analizei microscopice, tesutul prelevat trece printr-o serie de cinci etape. Aceste etape sunt: fixare, prelucrare, încorporare, secţionare şi colorare. Pregatirea lamelor are un rol important în obținerea unui diagnostic precis. 

1. Fixarea țesuturilor

Pregătirea lamei începe cu fixarea specimenului de țesut. Acesta este un pas crucial în pregătirea țesuturilor, iar scopul este de a preveni autoliza și putrefacția țesuturilor. 

2. Transferul probei în casete

După fixare, specimenele sunt sectionate și introduse apoi într-o casetă de țesut etichetată corespunzător. Casetele sunt apoi depozitate în formol până la începerea procesării.

3. Prelucrarea țesuturilor

Procesarea țesuturilor în secțiuni microscopice subțiri se face de obicei folosind un bloc de parafină, după cum urmează:

  • Deshidratarea- scufundarea specimenului în concentrații crescânde de alcool pentru a îndepărta apa și formol din țesut.
  • Curățare, în care se folosește un solvent organic precum xilenul pentru a îndepărta etanolul
  • Încorporarea: Încorporarea este procesul de introducere a probei într-o ceară de parafină sau o rășină de plastic pentru a îmbunătăți procesul de extracție a structurilor celulare. 

4. Secționarea

Etapa de sectionare se efectuează cu ajutorul microtoamelor. Grosimea preferată este de 4-5 micrometri, astfel încât să poată fi colorat și pus pe o lamă pentru a putea fi examinate la microscop.

5. Colorare

Majoritatea celulelor sunt transparente și par aproape incolore atunci când nu sunt colorate. Petele histochimice sunt, prin urmare, utilizate pentru a oferi contrast cu secțiunile de țesut, făcând structurile tisulare mai vizibile și mai ușor de evaluat. 

Lasă un răspuns