Cancerul de sân este unul dintre cele mai frecvente neoplasme umane, reprezentând aproximativ un sfert din toate cancerele la femei din întreaga lume.
Cancerul de sân apare în oricare dintre celulele glandei mamare și prezintă o gamă largă de caracteristici morfologice, profiluri imunohistochimice diferite și subtipuri histopatologice unice.
Cele mai frecvente leziuni maligne mamare sunt carcinoamele (tumorile epiteliale), care constituie mai mult de 95% din cancerele de sân.
În general, carcinoamele mamare sunt împărțit în carcinoame în situ și carcinoame invazive (ductale sau lobulare).
Carcinomul în situ este o proliferare malignă non-invazivă a celulelor epiteliale (stadiul 0 al bolii), care este limitată la ductele mamare și/sau lobulii mamari. Acest lucru înseamnă că celulele maligne sunt localizate în interiorul ductului sau al lobulului, fără a interesa pereții acestuia și fără a se extinde la țesuturile din jur. Datorită acestei particularități de a fi limitat la nivelul ductelor și/sau lobulilor mamari, carcinomul in situ nu asociază riscul de a se răspândi în organism (metastaza).
Carcinomul mamar invaziv sau infiltrativ reprezintă o proliferarea anormală malignă a celulelor neoplazice în țesutul mamar, care au pătruns prin peretele ductului în țesutul mamar înconjurător. Această formă de tumoră mamară are 4 stadii și asociază riscul de a se răspândi în organism (metastaza).
Analiza microscopică
Carcinomul mamar invaziv
În ceea ce privește forma microscopică, carcinoamele mamare invazive sunt împărțite, în funcție de punctul acestora de plecare în carcinoame ductale – dacă punctul de plecare se află în ductul mamar și carcinoame lobulare – dacă punctul de plecare se află în lobulii mamari.
Carcinomul ductal invaziv, denumit astăzi ca și carcinom mamar invaziv NST (NST – no special type) este cea mai frecventă formă histopatologică, reprezentând aproximativ 75-80% din carcinoamele mamare.
Carcinomul lobular invaziv reprezintă aproximativ 10% din carcinoamele mamare, fiind un subtip particular de carcinom mamar caracterizat de prezenta unor celule maligne discoezive (celule care si-au pierdut proprietatea de a se mentine lipite unele de altele).
Pentru a stabili microscopic dacă un carcinom mamar are origini ductale sau lobulare, se folosesc mai degrabă caracteristicile citoarhitecturale ale tumorii și nu locația să precisă în țesutul mamar. Cu alte cuvinte, în diagnosticarea histopatologică a subtipului celular tumoral (ductal sau lobular) se folosesc criterii microscopice ce țin cont de aspectul celulei, de patternul de distribuție al celulelor (tubuli, insule, plaje, cordoane, siruri, celule izolate), dar și de felul în care aceste celule învadează țesutul mamar.
În anumite situații, carcinoamele mamare nu pot fi încadrate în subtipul ductal sau lobular doar pe criterii clasice de microscopie optică, fiind necesare teste suplimentare de imunohistochimie. În aceste cazuri particulare E-caderina și p120 sunt utile în completarea diagnosticului.
Gradul histopatologic al tumorii este un scor microscopic ce se aplică tumorilor invazive mamare și se calculează în funcție de anumiți parametri microscopici (formare de tubuli, pleomorfism nuclear, activitate mitotică).
Stadiul tumorii este determinat în funcție de dimensiunea maximă a tumorii și de starea ganglionilor limfatici axilari (prezența sau absența metastazelor ganglionare).
Cei mai importanți factori de prognostic în carcinoamele mamare invazive sunt: vârsta pacientei, stadiul tumoral, gradul histologic, invazia limfo-neuro-vasculară și profilul molecular.
Carcinomul ductal în situ
Prezența carcinom ductal in situ ca leziune principală atrage un risc de 10 ori mai mare de a dezvolta în timp o componentă invazivă, dacă acesta nu este tratat; doar jumătate din cazurile de carcinom ductal in situ, cu grad nuclear scăzut vor progresa către o componentă invazivă, riscul de progresie fiind mai mare în cazul unei forme de carcinom ductal in situ cu grad nuclear înalt, dacă leziunea ocupă o suprafață mare în cadrul țesutului mamar și dacă aceasta nu a fost excizată chirurgical în totalitate (margini chirurgicale pozitive).
Carcinomul ductal in situ este împărțit în cinci subtipuri arhitecturale: comedo, solid, cribriform, papilar și micropapilar.
Subtipul arhitectural se referă la felul în care celulele din interiorul ductului sunt distribuite. De cele mai multe ori, în cadrul aceleiași tumori se pot asocia mai multe subtipuri arhitecturale și doar foarte rar un singur subtip.
O caracteristică diagnostică esențială a carcinomului ductal in situ este prezența celulelor mioepiteliale, localizate la periferia ductului. De cele mai multe ori, celulele mioepiteliale sunt vizibile în colorația clasică hematoxilin-eozină, însă există situații în care acestea sunt greu vizibile, cum este cazul carcinoamelor ductale in situ cu grad nuclear înalt. În aceste situații, testele de imunohistochimie pot stabili prezența sau absența celulelor mioepiteliale (prezența celulelor mioepiteliale demonstreză prezența unui carcinom ductal in situ, iar absența celulelor mioepiteliale demonstrează caracterul invaziv al tumorii).
Gradele carcinomului ductal în situ
În funcție de gradul de atipie nucleară, de prezența necrozei intraluminală, de activitatea mitotică și de prezența calcificărilor, carcinomul ductal în situ este în general împărțit în trei grade:
Grad scăzut compus din celule mici, monomorfe, cu nuclei de formă și dimensiune asemănătoare, cu nucleoli discreți sau absenți și mitoze rare sau absente.
Grad intermediar compus din celule cu pleomorfism moderat, având nuclei ce variază ca formă și dimensiune, ocazional cu nucleoli prezenți și rare mitoze prezente.
Grad înalt este compus din celule cu pleomorfism accentuat, cu nuclei de dimensiuni mari, cu cromatină veziculară, nucleoli proeminenți și mitoze prezente; această formă asociază frecvent necroză și microcalcificări, însă acestea nu sunt obligatorii pentru diagnostic.
În cele mai multe cazuri, formele de carcinom in situ nu produc mase tumorale solide, vizibile cu ochiul liber, însă imagistic (mamografic) pot fi identificate microcalcificări, ce pot sugera prezența unei astfel de leziuni.
Autor
Dr. Raluca Chirculescu
Medic specialist anatomie patologică, doctorand științe medicale
