Colita microscopică este o boală inflamatorie cronică intestinală în care reacțiile anormale ale sistemului imunitar provoacă inflamarea mucoasei interioare a colonului. Este o afecțiune frecvent întâlnită la adulții în vârstă, însă oricine poate dezvolta colită microscopică.
Colita microscopică este recunoscută a fi o cauză comună a diareei cronice fără sânge la pacientii cu colonoscopii normale. Diagnosticul poate fi pus doar prin examen histopatologic, iar constatările histopatologice definesc două subtipuri de colită microscopică: colita limfocitară si colita colagenoasă.
Ambele subtipuri au propria epidemiologie și boli asociate, precum și caracteristici histologice similare, cum ar fi celulele inflamatorii și deteriorarea epiteliului superficial.
Examinarea histopatologică
În general, atât colita colagenoasă cât și colita limfocitară prezintă inflamație în interiorul mucoasei. Mai exact în lamina propria există predominanța celulelor mononucleare, cu rare neutrofile și eozinofile. Alte diferențe histologice între cele două tipuri de colită microscopică sunt:
Colita colagenă – O bandă de colagen mai mare de 10 microni în diametru în stratul subepitelial de suprafata.
Colita limfocitară – 20 sau mai multe limfocite intraepiteliale la 100 de celule epiteliale, de obicei fără distorsiunea criptelor.
Mai există, de asemenea, și colita microscopică nespecificată altfel, terminologie folosită pentru a descrie un subgrup de pacienți cu caracteristici tipice, cum ar fi diaree, infiltrat celular crescut și fie un strat de colagen anormal, fie creșterea limfocitelor intraepiteliale care nu corespund criteriilor enumerate mai sus.
Colita limfocitară
Colita limfocitară este definită de un număr crescut de limfocite intraepiteliale de suprafață. Diagnosticul de colită limfocitară se poate face cu colorație de rutina (hematoxilină-eozină) și nu necesită de obicei utilizarea tehnicilor imunohistochimice.
Caracteristica histologică cheie a colitei limfocitare este un număr crescut de limfocite intraepiteliale (mai mult de 20 de limfocite/100 de celule epiteliale) în epiteliul superficial și în epiteliul criptelor. Limfocitele intraepiteliale sunt în mare parte limfocite T CD8+ citotoxice, au nuclei circulari mici și sunt în general înconjurate de un halou clar.
Mucoasa are un model arhitectural standard însoțit de afectarea epiteliului superficial și de un infiltrat inflamator mononuclear mixt (plasmocite, limfocite) cu rare eozinofile în lamina propria și absența depozitelor de colagen subepitelial. Afectarea epiteliului superficial este asociată cu infiltrarea limfocitelor și cu caracteristici degenerative, cum ar fi vacuolele citoplasmatice, pierderea mucinei intracitoplasmatice șiiregularități ale nucleilor celulari precum picnoza și aplatizarea.
Colita colagenoasă
Colita colagenoasă este reprezentata de o bandă de colagen îngroșată situata sub epiteliul de suprafață. Mai exact, în țesutul colonului se formează un strat gros de colagen – un tip de proteină conjunctivă. Histologia se caracterizează printr-o bandă de colagen subepitelial, limfocitoză intraepitelială, inflamație mixtă în lamina propria și afectarea mucoasei de suprafață cu arhitectura criptica păstrată.
Criteriul histologic cheie pentru colita colagenoasa este o bandă fibroasă subepitelială continuă situată sub epiteliul de suprafață (>10 µm). Alte semne distinctive ale acestui subtip de colită microscopică sunt inflamația cronică a mucoasei. De asemenea, banda de colagen poate conține capilare prinse, globule roșii și celule inflamatorii. Celulele epiteliale deteriorate apar aplatizate, cu pierderea mucinei intracitoplasmatice și orientate neregulat. Focal, mici benzi de epiteliu de suprafață se pot desprinde de pe membrana lor bazală cu expunerea benzii de colagen.
În afara de descrierea grosimii crescute a benzii, un alt criteriu este identificarea unei distribuții anormale a acestei benzi care se extinde în interiorul laminei proprii si captează capilarele și fibroblastele. Coloratia clasica (HE) nu evidențiază întotdeauna modelul de distribuție al colagenului, ca urmare în aceste cazuri utilizăm o coloratie speciala intitulata tricrom Masson.
Prezența unei benzi anormale de colagen în sine nu este suficientă pentru a pune diagnosticul de colită colagenoasă. Alte caracteristici care ar trebui să fie prezente includ creșterea infiltratului mononuclear în lamina propria, creșterea nivelului de limfocitoză intraepitelială și afectarea epiteliului superficial.
În ambele subtipuri de colită microscopică, lamina propria prezintă un număr crescut de plasmocite și limfocite cu pierderea gradientului normal și rare granulocite eozinofile și neutrofile.
Histopatologia colitei microscopice
Colita microscopică este o boală inflamatorie cronică intestinală în care reacțiile anormale ale sistemului imunitar provoacă inflamarea mucoasei interioare a colonului. Este o afecțiune frecvent întâlnită la adulții în vârstă, însă oricine poate dezvolta colită microscopică.
Colita microscopică este recunoscută a fi o cauză comună a diareei cronice fără sânge la pacienții cu colonoscopii normale. Diagnosticul poate fi pus doar prin examen histopatologic, iar constatările histopatologice definesc două subtipuri de colită microscopică: colita limfocitară și colita colagenoasă.
Ambele subtipuri au propria epidemiologie și boli asociate, precum și caracteristici histologice similare, cum ar fi celulele inflamatorii și deteriorarea epiteliului superficial.
Histopatologia colitei microscopice
Colita microscopică este o boală inflamatorie cronică intestinală în care reacțiile anormale ale sistemului imunitar provoacă inflamarea mucoasei interioare a colonului. Este o afecțiune frecvent întâlnită la adulții în vârstă, însă oricine poate dezvolta colită microscopică.
Colita microscopică este recunoscută a fi o cauză comună a diareei cronice fără sânge la pacienții cu colonoscopii normale. Diagnosticul poate fi pus doar prin examen histopatologic, iar constatările histopatologice definesc două subtipuri de colită microscopică: colita limfocitară și colita colagenoasă.
Ambele subtipuri au propria epidemiologie și boli asociate, precum și caracteristici histologice similare, cum ar fi celulele inflamatorii și deteriorarea epiteliului superficial.
Examinarea histopatologică
În general, atât colita colagenoasă cât și colita limfocitară prezintă inflamație în interiorul mucoasei. Mai exact în lamina propria există predominanța celulelor mononucleare, cu rare neutrofile și eozinofile. Alte diferențe histologice între cele două tipuri de colită microscopică sunt:
Colita colagenă – O bandă de colagen mai mare de 10 microni în diametru în stratul subepitelial de suprafață.
Colita limfocitară – 20 sau mai multe limfocite intraepiteliale la 100 de celule epiteliale, de obicei fără distorsiunea criptelor.
Mai există, de asemenea, și colita microscopică nespecificată altfel, terminologie folosită pentru a descrie un subgrup de pacienți cu caracteristici tipice, cum ar fi diaree, infiltrat celular crescut și fie un strat de colagen anormal, fie creșterea limfocitelor intraepiteliale care nu corespund criteriilor enumerate mai sus.
Colita limfocitară
Colita limfocitară este definită de un număr crescut de limfocite intraepiteliale de suprafață. Diagnosticul de colită limfocitară se poate face cu colorație de rutină (hematoxilină-eozină) și nu necesită de obicei utilizarea tehnicilor imunohistochimice.
Caracteristica histologică cheie a colitei limfocitare este un număr crescut de limfocite intraepiteliale (mai mult de 20 de limfocite/100 de celule epiteliale) în epiteliul superficial și în epiteliul criptelor. Limfocitele intraepiteliale sunt în mare parte limfocite T CD8+ citotoxice, au nuclei circulari mici și sunt în general înconjurate de un halou clar.
Mucoasa are un model arhitectural standard însoțit de afectarea epiteliului superficial și de un infiltrat inflamator mononuclear mixt (plasmocite, limfocite) cu rare eozinofile în lamina propria și absența depozitelor de colagen subepitelial. Afectarea epiteliului superficial este asociată cu infiltrarea limfocitelor și cu caracteristici degenerative, cum ar fi vacuolele citoplasmatice, pierderea mucinei intracitoplasmatice și regularități ale nucleilor celulari precum picnoză și aplatizarea.
Colita colagenoasă
Colita colagenoasă este reprezentată de o bandă de colagen îngroșată situată sub epiteliul de suprafață. Mai exact, în țesutul colonului se formează un strat gros de colagen – un tip de proteină conjunctivă. Histologia se caracterizează printr-o bandă de colagen subepitelial, limfocitoză intraepitelială, inflamație mixtă în lamina propria și afectarea mucoasei de suprafață cu arhitectura criptică păstrată.
Criteriul histologic cheie pentru colita colagenoasă este o bandă fibroasă subepitelială continuă situată sub epiteliul de suprafață (>10 µm). Alte semne distinctive ale acestui subtip de colită microscopică sunt inflamația cronică a mucoasei.
De asemenea, banda de colagen poate conține capilare prinse, globule roșii și celule inflamatorii. Celulele epiteliale deteriorate apar aplatizate, cu pierderea mucinei intracitoplasmatice și orientate neregulat. Focal, mici benzi de epiteliu de suprafață se pot desprinde de pe membrana lor bazală cu expunerea benzii de colagen.
În afara de descrierea grosimii crescute a benzii, un alt criteriu este identificarea unei distribuții anormale a acestei benzi care se extinde în interiorul laminei proprii și captează capilarele și fibroblastele. Colorația clasică (HE) nu evidențiază întotdeauna modelul de distribuție al colagenului, ca urmare în aceste cazuri utilizăm o colorație specială intitulată tricrom Masson.
Prezența unei benzi anormale de colagen în sine nu este suficientă pentru a pune diagnosticul de colită colagenoasă. Alte caracteristici care ar trebui să fie prezente includ creșterea infiltratului mononuclear în lamina propria, creșterea nivelului de limfocitoză intraepitelială și afectarea epiteliului superficial.
În ambele subtipuri de colită microscopică, lamina propria prezintă un număr crescut de plasmocite și limfocite cu pierderea gradientului normal și rare granulocite eozinofile și neutrofile.
Autor
Dr Alexandru Procop
Medic specialist anatomie patologică
Asistent Cercetare Științifică în cadrul Centrului de Excelență în Medicină Translațională (CEMT), Institutul Clinic Fundeni, București
